Povesteşte-mi pe scurt unde ai învățat și cum ai ajuns la Strasbourg?
După absolvirea Facultății de Limbi Străine la Chișinău, am simțit necesitatea să-mi continuu studiile în alt domeniu. Stăpâneam limba franceză şi destinația pentru Franța a fost firească. În urma unor căutări pe internet, am găsit domeniul care m-a captivat imediat - politica și studii europene. Am învăţat la Universitatea Robert Schuman din Strasbourg, specialitatea „Studii Europene", iar mai târziu am absolvit și Facultatea de Relații Internaționale. Acești ani au fost plini de descoperiri de noi orizonturi și culturi - am avut colegi din toate colțurile lumii și profesori buni.

Părinții te-au influențat cumva în alegerea viitorului, inclusiv în aspect financiar?
Majoratul se atinge la 18 ani, pentru mine însă a venit mai târziu. Părinții nu au mai intervenit în deciziile mele după absolvirea primei facultăţi. Pentru mine acest echilibru, pe care nu toți părinții reușesc să-l menţină în educație, a contat mai mult decât susținerea financiară. Nu poţi procura înțelepciunea cu niciun ban, nicio școală nu-ți asigură un spirit deschis și combativ. Totul depinde de circumstanțe şi de lecțiile însuşite - acestea îţi permit să avansezi.

Cum se vede din Franța democrația și apărarea drepturilor omului în Moldova?
Statul de drept și drepturile omului au o istorie mai lungă în Franța, de aproape patru secole, pe când Moldova - una de numai 20 de ani. Aș vrea să știu reacția moldovenilor la o lege care le-ar cere, înainte să construiască o nouă fereastră sau să decidă culoarea casei, să scrie o cerere la primărie și să aștepte două luni până să primească răspunsul, care poate fi şi negativ. Oamenii noştri sunt liberi în acţiunile cotidiene, pot avea animale domestice, pot creşte în grădină tot ce doresc. Nimeni nu le interzice să facă nuntă sau cumetrie în ogradă şi nimeni nu îi va denunța la poliție pentru gălăgie, în acest caz.

Această libertate de a-ți trăi viaţa cum îți dictează inima este umbrită de dezordinea înregistrată în administrațiile de orice nivel. Este evident - cultura democratică, respectul demnității umane nu face parte din comportamentul și atitudinea funcționarului moldovean. În Moldova, am întâlnit într-un sat trei copii pe stradă, flămânzi și neîngrijiți, între 3 și 6 ani. Fără să fie întrebaţi, vecinii mi-au spus că toți trei sunt de la tați diferiți. În Franța, Germania acești copii n-ar fi crescut în stradă.

Din câte știu, ai trecut nenumărate teste ca să lucrezi la Consiliul Europei. Povestește-ne detalii.
Procesul de rectrutare la serviciu în Consiliul Europei este foarte strict, din trei etape: preselecția, patru teste în scris și interviul. Preselecția este un exercițiu pur tehnic prin care se aleg candidații - se ţine cont de diplomele universitare, experiența și competenţele profesionale. La test trebuie să răspunzi într-o ora la aproximativ 40 de întrebări, să soluţionezi diferite situaţii din lucru, foarte stresante. Îmi amintesc cum, citind al treilea caz, mă simţeam deja obosită, dezorientată și zăpăcită şi mă întrebam dacă chiar pot exista asemenea situații. După două luni de așteptare a rezultatului la examenul scris, am descoperit cu surprindere că luasem note maxime.

Partea cu interviul e şi mai interesantă. Stai în fața unui juriu compus din 5 persoane. Deși există criterii concrete de evaluare a răspunsurile candidaţilor, factorul uman îţi poate juca festa. Nu știi niciodată cum juriul îţi va percepe zâmbetul sau seriozitatea, gluma sau răspunsul laconic, chiar și haina în care te-ai îmbrăcat, felul în care ți-e aranjat părul.

De unde vine pasiunea pentru astrologia politică? De câte ori ai "nimerit" cu prognozele?
În adolescență mi-am descoperit pasiunea pentru astrologie. În Franța am cunoscut astrologi care m-au primit în cercul lor și mi-au împărtăşit experiențele și descoperirile. Astrologia politică este o disciplină nouă pentru mine, abia anul trecut am început cercetările în domeniu. Am făcut prima prognoză politică pentru o persoană din anturajul meu care a participat la alegerile locale. Spre surpriza tuturor, astrele au arătat că urma să câștige, deși nimeni nu credea în victorie. Am făcut în total trei prognoze, două din acestea au reflectat realitatea.

De câte ori vii acasă și ce sentimente te încearcă? S-a schimbat Moldova de acum 10 ani, când ai plecat?
Prietenii mei din statele europene au fost impresionați de natura umana a moldoveanului, toți mi-au spus: "Nu v-ați vândut încă sufletul diavolului". Nu am întâlnit nicio țară în lume în care fiecare anotimp să aibă mireasmă proprie. Bunica îmi zicea: "Mâine e Paștele evreilor. O să plouă". A plouat în aceasta zi de când mă țin minte. Nu am observat acest fenomen în Europa.

Recent, am descoperit o Moldova care traversează o perioada de stagnare spirituală. Când totul evoluează, iar noi stagnăm - începe procesul de degradare. În campaniile electorale, mergând de la casă la casă, vorbind cu cetățenii, am înțeles că ei trăiesc într-un mediu închis. Mulți mai sunt conduși de principii sovietice, frustrări postsovietice, așteptând providența să le acorde salvarea. Cel mai mult mă surprinde că toți critică aspru guvernarea și nimeni nu agrează politicile interne. Este dezolant că majoritatea populației a pierdut entuziasmul și oamenii nu trăiesc decât cu ziua de azi. Or, ceea ce majoritatea moldovenilor nu a înțeles e că aceasta Guvernare îi reprezintă pe ei, pe noi - este oglinda societății moldave, pentru că noi i-am ales. Daca e să critici sau să dai cu pietre în cap, trebuie să începi cu tine însuți. Căci nu Dumnezeu a coborât din ceruri, a format și a impus acest Guvernul, fiecare din noi a contribuit cu votul său.

Din fericire, am întâlnit și persoane deosebite, pline de demnitate și încredere într-un viitor mai bun. Eu le numeam „lumini" - iradiau optimism. Sper că Moldova va profita din plin de această sursă de lumină și bunăstarea materială, morală și spirituală va exista în fiecare casă.

Unde te vezi peste 10 ani? Este loc pentru Moldova în viitorul tău?
Peste 10 ani mă văd mămică, iar Moldova este și va rămâne țara mea.